| |
|
|
|
ANUNT Servicii de catering
| |
Istorie |
|
| |
|
Ca unitate topografica, Vermesul este atestat documentar din anul 1369. Dar se presupune ca Vermesul isi are inceputurile inca din perioada daco-romana deoarece drumul care trecea prin castrul roman BERZOVIS (Bezovia) al LEGIUNII a lV a FLAVIA FELIX si ducea pana la SARMISEGETUZA trecea pe la doar 7-8 km sud de actuala asezare.
La inceput Vermesul probabil nici nu avea nume; era dupa cate se pare o asezare autohtona imprastiata, fiecare familie avandu-si casa si gospodaria pe bucata de pamint pe care o poseda. Asezarea avea aspectul tipic al comunitatilor dacice, avand ocrotirea codrului des si terenul prielnic pentru cultura cerealelor.
Asezarea astfel organizata s-a pastrat pina in secolul al Xlll-lea. O dovada in acest sens o constituie denumirile unor locuri din hotarul localitatii: ALBONI fosta proprietate a familiei Albu; BOLDUREANA proprietate a familiei Boldur si Sabau, nume care-si trage etimologia din epoca infiltrarii elementelor maghiare in aceste locuri (SZABO).
Pe langa locuitorii bastinasi, conform traditiei, un baron maghiar pe nume VERMESY a adus mai multi iobagi din sudul Transilvaniei si din Ungaria. In 1389, purtand numele baronului Vermesy-VERMISPATAKAFO- satul a intrat in proprietatea familiei maghiarizate HIMFY, care-si avea resedinta in satul Ersig. Tot in acest an PETRU, fiul lui STEFAN HIMFY si NICOLAE, fiul lui VASILE HIMFY ar fi primit un lot de iobagi adusi din centrul Transilvaniei. In 1650 Dieta din Ardeal declara Vermesul ca fiind comuna apartinatoare districtului Lugoj.
La rencensamantul din 1717 Vermesul avea in jur de 100 de case si facea parte din districtul Ceacova. Probabil ca locuitorii bastinasi nu au renuntat la vechiul obicei de a trai izolati pe teritoriul vechii asezari, deoarece in timpul MARIEI TEREZA sunt siliti sa-si grupeze locuintele pentru a fi mai usor de supravegheat de catre autoritati, luand astfel fiinta vatra actuala a satului. Vechile locuinte au devenit salasuri unde se refugiaza satenii in caz de primejdie.
In timpul revolutie din 1848 un numar de 37 de vermeseni s-au inrolat in randurile fortelor revolutionare din Bocsa. In timpul primului razboi mondial vermesenii trebuiau sa intre in armata austro-ungara, dar multi au fugit in Romania, inrolandu-se in armata romana.
La Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918 au participat trei vermeseni: medicul ADRIAN ALDAN - fiul preotului ortodox din localitate, invatatorul lOAN SEPLECAN si taranul NICOLAE LIGHEZAN. Acest eveniment a avut un viu rasunet in randurile maselor de vermeseni si a celorlalte localitati din jur. Astfel, Vermesul fiind localitate de resedinta la granita dintre ROMANIA si statul AUSTRO-UNGAR si fiind inclus in teritoriul acestuia din urma, locuitorii sai au trait momente emotionante de fericire cand au scapat de sub dominatia maghiara.
In anul 1959 se incheie in Vermes procesul de colectivizare a agriculturii. Ia fiinta in Vermes un CAP mare, care cativa ani merge foarte bine, oamenii sunt multumiti cu castigul lor. Iau fiinta fermele zootehnice de oi si vaci. Totul merge bine pana cand incep cincinalele si productiile record se aflau doar pe hartie. Animalele de la CAP incep sa fie tot mai slabe, nu mai dau productie, ba chiar mor pe capete.
Dupa decembrie 1989 animalele fermelor zootehnice au fost luate de catre sateni, la fel au fost daramate toate cladirile aferente fermelor zootehnice (grajduri, padocuri, magazii de furaje).Totul s-a impartit intre sateni, dar nu in mod egal.
In anul 1960 Vermesul este electrificat, alimentarea facandu-se de la o mica centrala locala. Ln 1965 se face racordarea la sistemul national. Tot in aceasta perioda se construiesc trotuare pe langa casele oamenilor si s-a amenajat un parc de tei in centrul satului.
La 1 Mai 1966 s-a inaugurat traseul autobuzelor pe ruta Bocsa-Berzovia-Vermes-lzgar care este primit cu mare bucurie de sateni.
|
|
|
